GOOD LIFE MAGAZINE

"Eu sunt..."

Search
HOROSCOPUL ZILNIC ACVARIA.COM * ACVARIA.RO

Horoscop zodia BERBEC Horoscop zodia TAUR Horoscop zodia GEMENI Horoscop zodia RAC Horoscop zodia LEU Horoscop zodia FECIOARA Horoscop zodia BALANTA Horoscop zodia SCORPION  Horoscop zodia SAGETATORHoroscop zodia CAPRICORN Horoscop zodia VARSATOR Horoscop zodia PESTI

Cum se formeaza visele? Ce este visul?



Visul e locul în care natura noastra emotionala intra în joc. Nu ne poate interesa ceea ce nu ne place. Ceea ce nu ne intereseaza nu exista pentru noi.

Latura intelectuala si cea emotionala nu pot lucra decât împreuna, dar adeseori intra în contradictie. Deoarece în evolutia noastra, emotionalul s-a dezvoltat mai devreme decât intelectul, emotionalul tinde sa preia partea cea mai importanta în concentrarea atentiei noastre.

Freud a fost primul care a explorat planul inconstient al psihicului uman, pornind de la ideea ca visele trebuie sa contina un raport direct cu trairile si problemele constiente ale omului. Dorintele, tendintele neacceptate de constient, toate sunt supuse unui proces de travaliu mental care duce la formarea viselor. Acest travaliu de elaborare onirica confera imaginilor sau ideilor o noua forma, o traducere într-un alt cod prin combinari de elemente într-o noua unitate.

Astfel, dorintele, ideile, gândurile omului trec printr-un proces de transformare având la baza patru mecanisme:

Simbolizarea. Deplasarea. Condensarea. Proiectia.

Simbolizarea – foloseste ca instrumente comparatia, reprezentarea, aluzia, substituirea, prin intermediul cenzurii, prin care elemente specifice ale gândirii umane iau o noua forma, simbolizata.

Deplasarea – prin care obiectul initial al gândirii sau dorintei sufera un proces de substituire, atribuind un nou obiect sau o noua reprezentare care sa desemneze obiectul initial. Un element este înlocuit, deci, ori printr-o parte a sa, ori catre un element cu totul nou.



Condensarea – prin care mai multe atitudini pot fi combinate într-o singura imagine în care mai multe elemente pot fuziona, dând visului semnificatii multiple si caracteristicile metaforei.

Proiectia – prin care individul atribuie dorintele sau sentimentele sale altor persoane din vis, ca o încercare de a nu-si recunoaste aceste trasaturi asupra propriei sale personalitati.

Un vis ne impresioneaza din doua directii simultan; atât „povestea” în sine – care reprezinta continutul sau manifest – cât si trairile adiacente visului – constituind continutul sau latent.

Continutul manifest: ca produs direct al visului, este reprezentat de visul însusi ca o prezentare descriptiva a imaginilor întâlnite în vis, compus din imagini vizuale.

Continutul latent: este format din idei inconstiente, refulate, structurate logic, continând stimuli senzoriali, dorinte, amintiri, fantasme, reziduuri diurne.

Cea care deformeaza realitatea este cenzura care actioneaza puternic în vis, ea fiind cea care controleaza direct cele patru mecanisme de formare a visului. Cenzura interzice dorintelor si tendintelor inconstiente sa acceada la nivelul constient, fiind deci la baza refularii.



Visul poate fi definit din mai multe puncte de vedere.

Visul ca superstitie

Diferite culturi si timpuri au gasit variate explicatii la aceasta problema. De exemplu, în credintele popoarelor eschimose si a cele malaeziene se spune ca sufletul paraseste trupul pentru a trai într-o alta lume a visurilor. Ei considera foarte periculoasa încercarea de a trezi pe cineva cât timp viseaza, existând riscul sa-si piarda definitiv sufletul în lumea viselor. Poporul din Guyana crede ca visele sunt o realitate si daca cineva viseaza ca altcineva încearca sa îl omoare, vor face totul în asa fel încât sa-si ucida chiar ei dusmanul din vis.

Visul ca sursa de divinatie

Din vechi timpuri, oamenii au fost convinsi ca visele prezic viitorul. „Papirusul Chester Beatty” înregistreaza o interpretare egipteana a unui vis din timpul cele de a 12-a dinastii (în jurul anului 1991 î.H.). În Biblie, cu precadere în Apocalipsa dupa Ioan, visele si viziunile sunt la loc de cinste.

Visul ca mod de vindecare

În Grecia, visul în interiorul unui templu se zicea ca poate vindeca aproape orice boala. Oamenii ofereau jertfe zeilor lor si îndeplineau diferite ritualuri în asteptarea unui sol care sa le aduca vindecarea.

Visul ca extensie a starii de veghe

Aristotel scria odata, anticipându-l pe Freud, ca functiile senzoriale sunt reduse în timpul somnului, favorizând deformarea subiectiva a emotiilor. Robert Louis Stevenson afirma, ca multi alti colegi, ca a scris multe romane de-ale sale cu ajutorul „omuletilor” din vise. F.A. Kekule si-a atribuit marea descoperire a formulei moleculei de benzen unui vis în care aparea un sarpe muscându-si propria coada. Multi astfel de creatori sau cercetatori au spus ca au avut astfel de vise dupa o perioada în care s-au gândit profund la un singur lucru o mare bucata de vreme.