In lungul sir de vieti anterioare in care am trait cu totii pe pamant – la fel ca si in cea actuala, de altfel… – am facut greseli, am emis ganduri si sentimente si am comis fapte care s-au acumulat undeva in amprenta noastra karmica precum un bagaj pe care il ducem in spate dintr-o viata in alta.
In fiecare viata, sufletul revine in trup de om ca sa echilibreze aceasta karma, sa repare ce a gresit, pentru ca scopul nostru – ca spirite – este sa urcam, sa devenim mai buni, sa evoluam, sa devenim… perfecti daca se poate si sa nu gresim din nou.
Desigur, o viata fara greseala – omeneste vorbind – nu exista, pentru ca, pe langa greselile pe care le facem acum, mai purtam in spate si greselile vietilor anterioare pe care trebuie sa le aducem la zi… Avem datorii karmice atat fata de noi insine – pentru ca toti gresim fata de propria persoana la un moment dat prin deciziile pe care le luam sau comportamentul pe care il adoptam – cat si datorii karmice fata de alte persoane cu care am interactionat in alta viata si cu care alegem sa ne reintrupam in acelasi timp. De regula, cei cu care ne-am intalnit in alta viata vor reaparea in viata noastra actuala, pentru a ne echilibra reciproc greselile si daca nu reusim… vom repeta ciclul si in urmatioarea existenta pamanteana.
Datoriile karmice sunt tributul pe care il avem de platit peste veacuri pentru faptele noastre. Nu trebuie doar sa ne platim datoriile karmice mostenite in alte vieti, ci sa cautam sa nu acumulam altele.
Cum? Printr-o viata corecta, cat mai aproape de ideal si o evolutie spirituala continua. Dumnezeu ne-a facut perfecti, dar noi, prin propriile decizii, prin liber arbitru, am gresit si ne-am abatut de la perfectiunea care ne-a fost data, de aceea, tot prin liber arbitru, decidem sa revenim iar si iar pe Pamant, ca sa reparam ce se poate. Uneori reusim, alteori nu, ca atare nu ne intrupam o singura data ca sa invatam o lectie, ci e posibil s-o facem de mai mutle ori – de aceea traim cumva acelasi sablon al vietii trecute, pentru ca nu am reusit sa intelegem lectia – pana cand lectia aleasa spre invatare va fi in sfarsit asumata. Si apoi trecem la alta.
Revenim pe pamant sa invatam lectia iubirii, a altruismului, a iertarii, a controlului agresivitatii, a modestiei s.a.m.d. de aceea trecem prin diverse experiente directionate exact spre aceste valori pe care trebuie sa ni le asumam.
Platim datorii karmice prin servicii aduse celor fata de care am gresit candva sau fata de umanitate in general, ori prin profesiunea noastra (medic, presedinte, profesor etc), ori prin misiunea noastra de viata, ori prin interventii in momentul si locul potrivit in viata altcuiva (il salvam de la moarte, ii dam un sfat sau ii oferim o idee intr-un moment cheie, il ingrijim la greu etc)
Datorii karmice putem avea fata de copii, sot, parinti – si ei fata de noi totodata – sau platim datorii karmice cam cu aceeasi moneda cu care si noi, la randu-ne, am gresit candva. Am mintit in vieti trecute? Vom fi mintiti in aceasta viata. Am ranit in alta viata? Vom fi raniti si noi acum. Am cauzat candva suferinte cuiva drag? Vom suferi si noi acum in iubire.
Astfel roata se intoarce si vom intelege – poate? – ce, cum si unde am gresit candva, pentru a nu mai face aceeasi greseala si altadata!
